Probabil că există puține lucruri ce par mai ciudate decât jurnaliștii certându-se cu politicienii pentru o lege pe care aceștia din urmă au gândit-o în sprijinul celor dintâi. Totuși, ambele „tabere” au opinii valide „pro” și „contra”.

Deși este o facilitate fiscală aparent bine-venită, în condițiile în care industria media a fost aspru lovită de criză dar și de explozia utilizării Google și Facebook, care concurează pe aceleași venituri cu presa online (date și cifre cât se poate de relevante pe acest subiect găsiți, via Ziarul Fianciar, aici), o bună parte a liderilor de opinie din presă se declară împotriva măsurii.

Pe masa președintelui Klaus Iohannis se află spre promulgare legea care i-ar scuti pe jurnaliști de plata impozitului pe venit de 10%. Detalii, aici.

O va adopta așa cum este sau o va întoarce spre analiză în Parlament? E acesta doar începutul unei dezbateri ample care ar putea afecta giganții globali din tehnologie și chiar industria telecom?

Tema, care are o miză majoră, a fost dezbătută de colegul nostru Dragoș Stanca – totodată, antreprenor media si președinte al BRAT –, la UPGRADE 100 LIVE cu oameni cu opinii contrare, printre care: Lucian Romașcanu – senator PSD, Orlando Nicoară – antreprenor, owner media (News.ro, Profit.ro etc), Petrișor Obae – analist media și fondator „Pagina de Media” dar și cu alte nume importante din presă: Cătălin Tolontan – director editorial Ringier, Sergiu Toader – creator al Stirilor ProTV si al Realitatea TV, Claudiu Pândaru – jurnalist Digi 24, co-fondator Republica.ro, Cristian Pantazi – co-fondator G4Media sau Victor Ciutacu – jurnalist România TV.

Iată, mai jos, ideile principale desprinse din dezbatere – versiunea video a discutiei este disponibila si pe Youtube – precum și resurse suplimentare pentru cei care doresc să aibă o imagine completă asupra acestei probleme complexe.

Cât e impactul bugetar?

Modelul scutirii pe venit pentru anumite categorii profesionale care trebuie să facă față unei competiții adesea inegale, globale, se aplică de ani buni în domeniul IT și, mai recent în construcții, iar impactul calculat ar fi asupra a 8.000 de români și 1 milion de euro în total – detalii, via Mediafax, aici.

Diferența față de programatori și constructori? Mulți jurnaliști cunoscuți se opun acestui ajutor.

Plecând de la aceast caz concret și controversat, discuția ajunge într-o zonă mult mai largă și la care toate lumea din domeniu cade de acord: nevoia de ajutor a presei.

E oare treaba unei societăți responsabile să se implice ori economia liberă trebuie lăsată să își devoreze victimele, bazat strict pe modul în care funcționează relația cerere  de informații importante pe teme „grele” VS. oferta  de bugete de publicitate dispuse să se asocieze cu aceste teme, uneori delicate?

Sau sunt de preferat doar campanii facile pe Google și Facebook, unde plătești puțin per view și ai expunere maximă fără prea mare grijă legată de context / conținut?

3 mari lovituri date presei

Așa cum a explicat Dragoș Stanca, pe scurt, în monologul introductiv, presa a fost lovită peste tot în lume, dar aproape decisiv în România, în 3 pași:

1. Mai întâi a apărut concurența Internetului, publicul migrând din tradițional spre digital începând cu începutul anilor 2000
2. A urmat criza economică din 2008-2009 – piața de publicitate a revenit abia anul acesta la nivelul pe care îl avea în 2008
3. S-au „desăvârșit” lucrurile prin expansiunea masivă Facebook și Google de după 2010, cei doi giganți globali care nu plătesc taxe local, ci în diverse zone mai permisive conform legislației UE, adunând azi până la 90% din banii de publicitate online.

Dacă soluția reducerii taxelor pe salariul jurnaliștilor nu este bună și nici de ajuns, ce alte soluții avem? Discuția nu e deloc nouă și, de ani de zile, se dezbat diverse soluții – pentru cunoscători, iată un studiu Reuters din 2011, aici.

Fost angajat în industria media de la noi, Lucian Romașcanu, acum senator PSD, a apărat propunerea scutirii de impozit pentru jurnaliști ca pe o primă măsură, dar a deschis drumul și spre alte variante.

Cum pot fi concurați corect Facebook și Google?

“Google si Facebook nu au facilități. Nu beneficiază decât de un mediu prietenos în Irlanda, care are 12% față de 16% cât e la noi, ei având și acea buclă pe care o făceau prin Olanda și Bermude pe care o făceau și din care ieșeau cu taxe zero, dar care s-a închis. Ar fi trebuit să se închidă în 2020”, a spus senatorul PSD.

La sugestia lui Dragoș Stanca de a nu penaliza performanța Google si Facebook, ci de a aduce industria locală pe picior de egalitate din punct de vedere fiscal, politicianul a răspuns:

„Ești optimist, dar nu poți să dai nimic unui jucător din România să se poată bate cu Facebook și Google. Există companii gen Tailwind – Project Agora (un  marketplace de date care are un model de business asemănător cu soluția de bannere oferită de Google, pentru care Romașcanu a lucrat înainte de a deveni parlamentar – n. red.), dar care sunt la sute de milioane de ani lumină de Google“.

El are și o propunere concretă:

“Singura variantă este ca, dacă îți produci banii într-un loc, să îi taxez acolo. Noi am externalizat de când suntem membri în UE politica fiscală ce trebuie să fie armonizată la nivelul UE, dar cred că există posibilitatea de a dezbate acest lucru la Bruxelles și a obține această derogare de a taxa la nivel local. S-a întâmplat o dată în Italia și a ieșit cu scandal, în Franța au reușit să facă și banii de la Google se duc direct la presă. Există un fond care alimentează media locală“.

Invitat în studioul UPGRADE 100 de la Radio Guerrilla, Orlando Nicoară, antreprenor media cu investiții în News.ro, Profit.ro și player în industria media de peste 20 de ani (fost CEO Mediafax, Netbridge), nu crede că impozitarea Google sau Facebook e o soluție – și se pronunță, în paralel, pentru orice facilitate acordată presei.

„Cred că e o marotă asta cu impozitarea Facebook și Google. Diferența pe care ar plăti-o în România sunt banii pe care platformele acestea îi produc în câteva minute (…).

Din banii pe care îi fac ei în România – estimarea mea e că sunt 150-200 de milioane de dolari anual – dacă i-ar mai impozita cu 5-6%-10% statul înseamnă 15-20 de milioane de dolari în plus la Stat, sumă care nu ar ajunge la presă și deci nu ar rezolva nimic”

Orlando Nicoară – declarația VIDEO integral, aici.

Ce cred câțiva lideri din presă?

Cine sunt cei care cred că tema impozitării Google si Facebook e o idee de dezbătut, ce opinii pro și contra scutirii de impozit a presei sunt? Iată:

PRO:

• Victor Ciutacu, România TV: „Ajutorul dat unor oameni care riscă să dispară o dată cu meseriile lor mi se pare de bun-simț” – integral, aici

CONTRA:

• Cătălin Tolontan, Ringier: „Este pentru prima dată când ziariști care au viziuni și sunt din generații diferite îi cer președintelui să nu promulge o lege” – integral, aici.
• Sergiu Toader, ex. director Realitatea TV si Stirile ProTV: „Viața pe o insulă pustie te obligă să găsești soluții, nu să te revolți” – integral, aici
• Claudiu Pândaru, Digi24 si Republica.ro: „Nu cred că legiuitorul ar trebui să intervină” – integral, aici
• Cristian Pantazi, G4Media: „Google si Facebook trebuie să plătească taxe în această piață însă asta nu va rezolva problema” – integral, aici
• Petrișor Obae, Pagina de Media: „Publicul nu va înțelege decât că jurnaliștii au o facilitate, iar asta afectează libertatea de exprimare și credibilitatea breslei” – integral, aici

“Cum ar fi ca operatorii telecom să plătească o taxă către presă?”

38 milioane de euro a plătit Facebook taxe în Marea Britanie, în 2018 – la venituri de aproape 2 miliarde de euro – adică sub 2%.

Tema există la nivel global și e atât de presantă încât până și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, recunoaște că ar giganții din tehnologie ar trebui să plătească mai mult taxe în Europa.

Revenind la noi, ce variantă concretă avem ca să ajungă bani către presă? Senatorul Romașcanu lansează o altă idee:

“Există o obligație legală a diverșilor jucători din domeniul jocurilor de noroc sau Loteria Română care vin cu fonduri către cultură. Noi ne gândim – este o temă! – cel mai mult se citește presa de pe mobil, care face ca abonamentul de date pe care îl vinde un operator telecom să fie interesant tocmai că există o piață care produce conținut.

Cum ar fi să existe o taxă sau o contribuție plătită de marii operatori telecom către BRAT, de exemplu, care să împartă apoi acești bani, în funcție de audiență?”

Dragoș Stanca – totodată președinte al organizației – spune că BRAT este deschis discuțiilor mai ales că modelul funcționează oarecum similar în televiziune, unde cabliștii plătesc bani către canalele TV pe care le includ în abonament, dacă nu sunt în pachetul must-carry, care este distribuit gratuit, dar obligatoriu.

“Exact! Acolo a durat niște ani să iasă din “must carry”, să își ia banii de la cabiliști. Mă gândesc că ar putea fi o variantă. Finalul ar fi o presă de calitate. În acest moment, presa nu mai are calitatea pe care noi am văzut-o în anii de început și nu o are pentru că este sub finanțată“, crede senatorul Romașcanu.

„Orice conținut românesc se va transforma într-un conținut de calitate în momentul în care nu va trebui să urmărești fiecare click și fiecare vizualizare”

Lucian Romașcanu, senator PSD, fost manager de presă – dialogul integral, AUDIO + VIDEO e aici

..și, iată cum, de la o taxă în minus pe venitul ziariștilor am ajuns la o posibilă taxă în plus pentru Google, Facebook ori pentru industria telecom.

Dovadă că e o dezbatere complicată, pe care o vom continua, cu siguranță – atât la radio, cât și în Parlament (unde senatorul Romașcanu a invitat la o dezbatere industria) cât și, evident, la UPGRADE 100 Festival – în București (11 și 12 iunie).

Esențial este doar ca, până la găsirea unei soluții, să mai existe o presă de calitate de salvat… 😉

Emisiunea integrală, în versiuni audio sau video podcast, o puteți urmări pe Spotify, Apple, Youtube

SAU

Anchor & All Audio Platforms

Versiunea podcast a emisiunii UPGRADE 100 Live este realizată în parteneriat cu Banca Transilvania și BT Talks.