O dezbatere importantă, pornind de la o dilemă incomodă: ce rol joacă industria de media și publicitate în finanțarea fake news, a site-urilor și televiziunilor care promovează dezinformări și teorii ale conspirației?

În ultimul episod EIDOS Talks din acest prim sezon vorbim despre bani. Despre acest ‘detaliu’ esențial pentru dezvoltarea unui ecosistem jurnalistic solid, independent.

Subiectul tabu și intriga de la care pornim discuția este că atunci când vorbim de investițiile brandurilor în media nu calitatea pare că primează ci, mai ales, cantitatea: audiența, click-urile, numărul de ascultători sau telespectatori adunați prin aproape orice mijloace.

Dar e oare mai ales cantitatea criteriul principal de care trebuie să țină cont industria de media și advertising, azi?

Dilema principală pe care a încercat să o clarifice Dragoș Stanca, realizator al acestui episod, este:

Cine trebuie să finanțeze, într-o societate democratică matură, jurnalismul care slujește interesului public?

Care este modelul economic etic pentru susținerea dezvoltării acestui ecosistem informativ, câtă vreme presa care abordează subiectele importante, de interes public, nu aduce mari audiențe – deci e o activitate “neprofitabilă”, financiar. Mai mult: le generează probleme serioase celor care pornesc pe acest drum.

• E cea mai complexă producție de până acum: 4 experți media de top în studio, intervenții în duplex ori înregistrate de la alți 14 invitate și invitați
• La acestea se adaugă 2 reportaje care oferă o imagine clară asupra unei probleme complexe și importante, care ne afectează și ne privește direct pe fiecare dintre noi.

Iată mai jos câteva dintre ideile principale – înainte de-a vă invita să vizionați întregul episod.

Unde se duc banii din publicitate, când se duc?

Website-uri dominate de titlurile înșelătoare tip clickbait, cele care fac din fake news un nou „model de business” și așa-zisele site-uri de „știri” care conțin, de fapt, manipulări plătite din bugetele unor cercuri de interese politice ori de afaceri sunt, în acest moment al dezvoltării ecosistemului media, mai profitabile în comparație cu orice proiect online care relatează știri obiectiv, corect, echilibrat.

În cel mai bun caz, din cauza automatizării alocării campaniilor de advertising, banii din publicitate finanțează cu prioritate divertismentul facil. Un exemplu:

Influencerul Dorian Popa – și cățelul său, Cheluțu’ -, câștigă lunar din publicitate cât adună întreaga redacție RECORDER din donații, granturi și sponsorizări: cca. 50.000 EURO

Iată un fragment din dezbatere:

Este, firește, un exemplu inofensiv – în comparație cu răul pe care îl fac cei care folosesc dezinformarea nu doar ca o unealtă de atragere a audiențelor – dar e, totuși, un studiu de caz edificator pentru modul în care funcționează azi alocarea de fonduri, via algoritmi automatizați, în industria publicității azi (mai ales în digital).

Dar “principiul” se respectă și în în audio-vizual: o emisiune care abundă în senzaționalism are șanse mult mai mari să genereze venituri superioare oricărui format TV sau online care expune echilibrat (deci, nu spectaculos) informații importante, de interes civic.

Real News vs. News Feed

O dată cu invenția “news feed-ului” și cu intrarea în scenă a algoritmilor proiectați de giganții globali big tech cu unicul scop de a ajunge la cât mai mulți oameni, cât mai des posibil, indiferent dacă informația prezentată este reală sau nu, lucrurile au cam scăpat de sub control, din punct de vedere etic:

Moderatorul ediției consideră însă că o bună parte din industria de publicitate – clienți mari și mici, agenții de media, comunicare și pr, experți în performance marketing și generare de trafic – adică investitorii în advertising par că n-au o problemă reală cu asta, câtă vreme obiectivele lor de business sunt atinse.

Este însă dictonul „scopul scuză mijloacele” valid, în acest context? Sau poate că e cazul să deschidem o dezbatere onestă despre includerea unor metrici etici, nu doar cantitativi, în deciziile de alocare a bugetelor de publicitate?

• Anca Ungureanu, Identity & Communication Director, First VP al UniCredit Bank Romania – banca partener a EIDOS Talks și a mai multor proiecte jurnalistice din piață media – crede că e momentul unui restart:

Nu doar fake news, ci și fake… advertising

Tot din acest ultim episod al primului sezon vom afla că înflorește și o nouă industrie a absurdului: fake advertising.

Adică publicitate falsă, care folosește cu succes tehnici de clickbait și fake news pentru a vinde produse și servicii. Uneori, ca lucrurile să fie duse la extrem și distopia să fie totală, produsele sau serviciile promovate de oameni care nu există, nu există – la rându-le (după cum puteți afla și din acest material, publicat de Recorder).

E un business profitabil, se pare: o companie care operează după acest model și pe teritoriul României a ajuns deja la peste 600 de angajați, după cum explică un reprezentant al acesteia, într-o înregistrare inclusă în acest episod:

Cum am ajuns aici și de ce dezbatem asta, acum?

Atenția și datele noastre sunt „marfa” care stă la baza unei industrii globale: industria de publicitate.

Înainte de explozia social media, publicitatea evidențiată corect (marcată cu “P” sau delimitată clar de zona editorială) era principala sursă de finanțare a jurnalismului făcut în interesul public.

Nu mai e cazul. Doar un exemplu: azi, peste 80% din totalul sumelor investite de companii și agenții de publicitate în online sunt alocate direct platformelor globale de tip Facebook, Youtube sau TikTok, care nu repartizează apoi aceste sume pe criterii deontologice, în interesul unei informări corecte, ci pe criterii în primul rând cantitative.

„Industria de media și publicitate abundă de oameni valoroși care ar trebui să se întrebe, fără ipocrizie, dacă nu cumva în goana după profit și rezultate au devenit mai mult parte a problemei decât a soluției. Ca membru al acestei industrii, îmi pun această întrebare iar acest episod e, în egală măsură, o încercare de a găsi un răspuns dar și o invitație la o dezbatere constructivă pe această temă incomodă dar importantă”

Dragoș Stanca, partener Thinkdigital, moderator și co-organizator al EIDOS Talks

Mai e “rentabil” adevărul?

Pandemia, care a generat și „infodemia” de știri false și conspirații, ridică mai clar decât oricând multe dileme etice care pluteau în discuții marginale, până acum:

• Cine poartă responsabilitatea pentru viețile omenești care se pierd în pandemie din cauza infodemiei și pentru că mecanismele democratice scârțâie, din cauza unui ecosistem ale cărui reguli sunt decise doar de metrici cantitativi: audiențe mari, contra prețuri cât mai mici?
• Cum pot fi rugate ori determinate platformele globale tip social media să acționeze ferm și “pe bune” pentru limitarea știrilor false care generează tulburări sociale și au un impact negativ în bunul mers al democrației?
• Cine și, mai ales, de ce ar mai investi în jurnalismul făcut în interes public real, câtă vreme acest tip de conținut este neprofitabil, „neplăcut” și doar aducător de bătăi de cap – atât pentru jurnaliști, cât și pentru investitorii corecți din presă?

Devin oare pe zi ce trece marile branduri, agențiile de publicitate, platformele globale social media și chiar instituțiile de presă care și-au ajustat „standardele etice” doar după cifrele de audiență, „sponsori” ai fenomenului fake news?

Care e modelul corect, etic, de susținere financiară a presei?

La dezbaterea EIDOS Talks au participat, în studio, oameni care au avut un impact major în istoria industriei media din România:

• Mihnea Vasiliu, CEO al Ringier România – primul director general al agenției de presă Mediafax, în anii ’90, ulterior conducătorul tuturor operațiunilor fostului grup MediaPro în prima parte a anilor 2000, apoi a diviziei news din fostul grup Realitatea-Cațavencu, la finalul anilor 2000. De peste 10 ani, Mihnea Vasiliu conduce grupul Ringier în România, în mandatul său având loc spectaculoasa transformare a ziarului Libertatea (din tabloidul cu “Fata de la Pagina 5” într-un reper jurnalistic, sub conducerea lui Cătălin Tolontan).

• Florin Alexandrescu, e Chief Business Officer al PROTV – asta după ce a ocupat anterior poziția de COO și Head of Trading al GroupM, una dintre cele mai mari rețele de media buying din lume și din România. Anterior, a lucrat și ca director de vânzări al Nova – televiziune din Cehia și a fost consultant în alte proiecte media din audiovizual.

Celor doi reprezentanți ai instituțiilor media consolidate, „tradiționale”, le-am adăugat invitați cu experiență în proiecte jurnalistice de tip startup, care testează noi modele de business și finanțare:

• Răzvan Ionescu, co-fondator și responsabil cu partea de business a produselor RECORDER, anterior cu experiență în mai multe companii media locale precum Ringier, Evenimentul Zilei, Adevărul, Realitatea-Cațavencu și nu numai.

• Elena Calistru, co-fondator și președinte al fundației Funky Citizens – care editează „Buletin de București” și realizează proiectul „Factual” – pentru o perspectivă a noilor metode de finanțare a jurnalismului independent, altfel decât prin publicitate.

Prin duplex au participat la dezbatere și alte voci importante și relevante, în context:

• Adrian Mihălțianu, director editorial al publicației independente PressOne.
• Vlad Stoicescu, co-fondator și jurnalist la DeLa0.ro
• Andrei Ciurcanu, jurnalist RISE Project

În discuție veți găsi și opinii de la mulți alți jurnaliști cunoscuți de investigație invitați în episoade anterioare EIDOS Talks, pe care i-am provocat cu ocazia acestui ultim episod din prima serie să comenteze modul în care industria de advertising (nu) susține jurnalismul:

• Cătălin Tolontan și Mirela Neag – Libertatea
• Claudiu Leonte și Cosmin Savu – ProTV / „România, Te Iubesc!”
• Mihai Voinea și Alex Nedea – Recorder
• Diana Oncioiu – DeLa0.ro
• Atilla Biro – RISE Project
• Claudiu Pândaru – Republica și DIGI 24
• Petrișor Obae – Pagina de Media

FAST FORWARD: EIDOS Talks, Episodul No. 6: „Cine și de ce (mai) investește în jurnalism?”

Episodul integral e mai jos -> prin click pe codurile de timp / time codes de sub video puteți sări direct la fragmentul care vă interesează.

• 00:00:55 MONOLOGUL lui Dragoș Stanca despre tema acestui episod și despre seria EIDOS TALKS: De ce facem asta?
• 00:05:00 REPORTAJ. Cât câștigă Dorian Popa din Instagram și Youtube? Cum comentează mai mulți cunoscuți ziariști din România câștigurile lui, în condițiile în care banii din publicitate nu ajung decât în mică spre deloc măsură la jurnaliștii independenți.
• 00:14:00 Ce crede Mihnea Vasiliu, RINGIER România, despre starea actuală a presei și despre știrile superficiale versus anchetele coordonate de echipa lui Tolontan, la Libertatea.
• 00:16:40 Ce crede Florin Alexandrescu, PROTV, despre cum s-a schimbat peisajul media și ce rol are o instituție media de dimensiunea liderului din audio-vizualul românesc, în acest context.
• 00:21:35 Ce crede Răzvan Ionescu, RECORDER, despre modelul de finanțare a jurnalismului și schimbările din ultimii ani.
• 00:25:30 Opinia Elenei Calistru, FUNKY CITIZENS, despre cum se poate finanța jurnalismul de interes public, altfel decât prin publicitate: cine ar trebui să susțină informarea în interesul cetățenilor, fără a avea suspiciuni că banii influențează calitatea informării?
• 00:33:00 Răzvan Ionescu, RECORDER, despre modelul de business și finanțare al jurnalismului care trebuie upgradat o dată cu schimbările aduse de tehnologie.

“Recorder va încheia anul, pentru prima dată cu venituri de peste 550.000 de euro, din care peste 80% sunt reprezentați de toate formele de donații – granturi și abonamente de la public”

Răzvan Ionescu, co-fondator RECORDER

• 00:38:00 Adrian Mihălțianu, PRESS ONE, despre care e modelul de business și finanțare testat de publicația fondată la Cluj datorită investiției filantropului american Don Lothrop.
• 00:41:00 Andrei Ciurcanu, RISE Project, cine finanțează publicația independentă dedicată investigațiilor care nu poate accepta publicitate, pentru a nu îi fi afectată credibitatea?
• 00:45:10 Vlad Stoicescu, DELA0. Despre finanțarea exclusiv prin granturi și proiecte de interes public finanțate de terți, fără donații de la cititori și fără publicitate.
• 00:50:05 Mihnea Vasiliu, RINGIER. Despre provocarea de a finanța o redacție mare care are costuri de operare masive și care trebuie să acopere și actualitatea, nu doar să susțină câteva investigații sau reportaje pe an.

“Nu regret transformarea LIBERTATEA din tabloid în ziar de calitate, desi din punct de vedere financiar a fost o nebunie, pe termen scurt. Din punct de vedere al sustenabilității pe termen lung, nu regret deloc”

Mihnea Vasiliu, CEO, RINGIER România

• 00:53:40 Florin Alexandrescu, PROTV. Cum separă PROTV bugetele dedicate proiectelor jurnalistice versus divertisment. Cum se deosebește partea de TV de online? De ce ajung să recurgă chiar și brandurile mari online, inclusiv stirileprotv.ro, clickbait?
• 00:57:50 Dragoș Stanca, UPGRADE 100. Despre rolul și responsabilitatea publicului în răspândirea fake news și a dezinformării: de ce un întreg ecosistem încurajează și recompensează asta?
• 00:59:10 Anca Ungureanu, vicepreședinte UniCredit Bank. Despre cum vede actualul haos informational o companie care încurajează publicitatea etică în medii sigure și despre cum ar trebui să abordeze brandurile responsabile investițiile în publicitate, mai ales în zona digital.
• 01:06:00 Fake advertising, publicitate înșelătoare online. Discuție cu camera ascunsă cu reprezentantul unei companii care nu se arată deloc deranjată de faptul că site-urile sunt pline de fake news, ci din contră, promovează produse folosind tehnici de fake news și click bait – cu medici inventați, produse miraculoase și altele asemenea. Compania, fondată în fostul spațiu al Uniunii Sovietice, are acum peste 600 de angajați și este doar un exemplu de astfel de business care se derulează, nederanjat de autorități, și în România.

CONCLUZII și SOLUȚII pentru a asigura finanțarea și, deci, existența jurnalismului în interesul publicului:

• 01:09:50 Răzvan Ionescu, RECORDER
• 01:13:35 Florin Alexandrescu, PROTV
• 01:16:00 Elena Calistru, FUNKY CITIZENS
• 01:20:05 Mihhea Vasiliu, RINGIER
• 01:21:30 Toti invitații răspund care sunt greșelile făcute de industria media, erori care au codus la situația actuală, și ce e de făcut pentru un viitor mai bun pentru sănătatea informației noastre și izolarea actorilor iresponsabili din industria media.

EIDOS Talks este o serie posibilă cu sprijinul UniCredit Bank și al reprezentanței Comisiei Europene în România

Din același demers a făcut parte și seria de expoziții World Press Photo din 2021, ediția a 10-a din România – care s-a desfășurat anul aceasta la București, Cluj și Timișoara.

EIDOS Talks e un proiect sprijinit și de parteneri instituționali precum Ambasada SUA în România, UNICEF România, British Council România, rețeaua de Institute Naționale pentru Cultură ale Uniunii Europene, Institutul Francez din România la București, Centrul Cultural Clujean și mulți alți parteneri media.

Proiectul a fost produs în parteneriat de Fundația EIDOS condusă de Cristian Movilă și de platforma UPGRADE 100 fondată de Dragoș Stanca.