Cu un zâmbet “ca la fotograf”, politicianul Sebastian Burduja își “întâmpină” invitații online cu o poveste prin care își descrie visul.
“Visul de a construi România” în care s-a întors și vrea să trăiască. Prietenii îi spun Tianu.
Cei 12 ani petrecuți în State l-au învățat că nimic nu poate fi întâmplător – mai ales când stai în fața reflectoarelor. Întors în România în 2016, după ani de studiu la Stanford și Harvard și un job la Banca Mondială în Washington, Sebastian Burduja a fost numit azi (3 mai, 2022) ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Burduja a devenit cunoscut în spațiul public din România odată cu protestele de la 10 august 2018, din Piața Victoriei. Președinte al Ligii Studenților Români din Străinătate, Sebastian Burduja a chemat diaspora, printr-un clip postat pe Facebook, să protesteze împotriva guvernului Dăncilă.
Cum își împlinește Burduja “visul american”, în România
Apelul său online a strâns peste 1,6 milioane de vizualizări. Pe atunci, avea deja doi ani de când se întorsese în țară. Pusese bazele unei mișcări civice numită PACT (Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor), cu care nu a avut succes însă și în alegeri.
PACT a fuzionat cu PNL, în martie 2019, iar Burduja a explicat, într-un editorial, că decizia sa a venit natural:
“E ca în dragoste, iar prima iubire nu se uită niciodată. M-am înscris în Partidul Naţional Liberal la 16 ani, pentru că m-au atras valorile şi istoria remarcabilă a acestui partid, a cărui destin se confundă cu destinul României.”
Din 2019 până în prezent, Burduja a ocupat în PNL funcția de vicepreședinte, a fost numit (apoi ales) președintele filialei Sector 1 București – funcție pe care o deține și în prezent, poziție din care a criticat-o des pe primărița USR de sector, Clotilde Armand). A fost secretar de stat la Finanțe și acum, de o lună, este consilier onorific al premierului Ciucă.
“Bun pe hârtie”
În rândurile partidului, Burduja este văzut ca un profesionist. E nelipsit din plen, nu ratează nicio ședință de la comisii și nu face declarații politice supărătoare.
În plus, e “good on paper” – îl recomandă anii de studiu la Stanford și Harvard și anii petrecuți ca expert în dezvoltare la Banca Mondială.
Spre deosebire de alți politicieni nominalizați pentru poziții de top, Burduja are un CV stufos și teoretic fără vreun cusur descoperit de presă.
S-a specializat în politică, economie și sociologie la Stanford, apoi a absolvit un dublu masterat (Administrarea Afacerilor la Harvard Business School și Administrație publică la Harvard Kennedy School of Government), tot în State. A urmat apoi și un doctorat în economie la ASE, absolvit Summa Cum Laude în 2019.
Niciuna dintre publicațiile sale (destule la număr) nu a fost contestată până în prezent.
Criticile apărute la adresa noului responsabil pentru mult-așteptata digitalizare a României au fost mai ales via Marinel Burduja, cunoscutul său tată – fost vicepreședinte Bancorex, care a făcut subiectul multor articole în media în care s-a dezbătut trecutul său (de exemplu, aici) și mai ales controversata istorie a băncii.
Speculația este legată de faptul că relațiile din familie l-au propulsat politic și pe fiu. Noul ministru s-a apărat și a avut unele precizări publice despre asta.
Planul lui Tianu pentru România
Sebastian Burduja a scris și două cărți. În cea mai nouă își prezintă Planul pentru România, unde vorbește și despre “România Inovatoare” și atinge subiectele cercetare, inovare și digitalizare. Abordarea autorului este una optimistă.
“Avem cu ce și, mai presus de orice, avem cu cine”
Așa încheia Burduja, în 2020, un editorial despre digitalizarea României, în care spunea, concret, că mai e mult până departe:
“Parafrazându-l pe Noica: „Aici e totul de făcut”. De la serviciile publice digitale la abilitățile populației sau digitalizarea IMM-urilor și administrației publice, putem doar să urcăm.”
În același editorial, Sebastian Burduja continua:
„Renunțarea la scepticism și blazare începe cu un simplu „gata”. Să recapitulăm: știm ce avem de făcut, știm încotro trebuie să mergem. Mai mult, știm că am mai reușit în trecut, dând lumii invenții care au schimbat-o în bine. Avem cu ce și, mai presus de orice, avem cu cine.”
Dacă Sebastian Burduja are cu adevărat un plan pentru cercetare, inovare și digitalizare, urmează să aflăm. Cert este că și-a convins colegii de partid că e omul potrivit.
În “cărți” pentru fotoliul Digitalizării s-a aflat și Sabin Sărmaș, deputatul PNL de Cluj care conduce Comisia pentru tehnologia informațiilor din Parlament, specialist cu studii și experiență în domeniu, dar acesta nu a avut susținere politică. Sărmaș l-a felicitat pe colegul său printr-o postare pe LinkedIn.
Burduja a mai fost la un pas să fie ministru și în 2021, când (pe atunci) președintele PNL, Ludovic Orban, îl nominaliza, împreună cu Bogdan Huțucă și Lucian Heiuș, pentru portofoliul de la finanțe publice, de unde demisionase Alexandru Nazare.
Pe atunci secretarul de stat Burduja n-a vrut să fie prins în lupta internă pentru conducerea PNL, disputată pe viață și pe moarte (a partidului în sondaje, din păcate) de către Orban și Florin Cîțu.
De ce nu rezistă mai nimeni în poziția de lider al acestui portofoliu?
Fotoliul Cercetării, Inovării și Digitalizării nu pare azi să fie cel mai comod de la guvern. Din contră.
MCID și-a început parcursul la final de decembrie 2020 ca o idee a coaliției de guvernare condusă de Florin Cîțu și a ajuns ca astăzi să fie în centrul atenției tuturor, deși are o istorie scurtă de la înființare.
S-a format din Cercetarea desprinsă de la Educație, dar și din Comunicațiile luate de la Transporturi, peste care s-a presărat puțină Inovație și Digitalizare, și astfel a rezultat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Hotărîrea de Guvern privind organizarea și funcționarea acestui minister a fost gata abia după 4 luni și un pic de la numirea ministrului, pe 1 aprilie 2021.
Ministerul a fost condus în primă fază de Ciprian Teleman (PLUS și apoi USRPLUS pentru că cele două formațiuni politice au fuzionat în timpul mandatului său), care din 9 luni de mandat, timp de 4 l-a condus fără HG de organizare și funcționare, detaliu care a pus frână din punct de vedere legal oricărei noi inițiative în toată această perioadă.
După demisia acestuia, odată cu ceilalți miniștri ai USRPLUS, moment care a marcat și ruperea coaliției de guvernare în septembrie 2021, interimatul a fost asigurat mai bine de 45 de zile de Tánczos Barna (UDMR) care ocupa și funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor.
Florin Roman (PNL) a preluat portofoliul, dar a demisionat după trei săptămâni sub presiunile unor acuzații de plagiat și de “cosmetizare” a CV-ului.
Apoi, la final de ianuarie 2022, după un interimat de 45 de zile al lui Virgil Popescu (PNL), portofoliul i-a revenit lui Marcel Boloș (susținut de PNL) care a fost mai mult interesat de pasarea digitalizării decât de implentarea ei. Pentru Boloș, care a stat în funcție aproape trei luni, conducerea PNL are deja alte planuri – să preia portofoliul Investițiilor Europene.
“Cartoful fierbinte” al digitalizării, pasat de la un ministru la altul, a ajuns acum în brațele lui Sebastian Burduja.
Din coada clasamentului DESI (România e pe ultimul loc în UE la capitolul competențe digitale pe care doar 28% dintre români le au), țara noastră va trebui să îndeplinească onorabil condițiile impuse de Comisia Europeană, care alocă României prin PNRR aproape 6 miliarde de euro pentru proiecte de digitalizare.
Dincolo de “obligațiile” externe, noul ministru va trebui să gestioneze și o dinamică internă destul de greu de digerat chiar și de un stomac puternic.
Diverse instituții, precum Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) – care a avut președinte interimar aproape 1 an, timp în care a încercat constant să fie Ministerul, nu doar organismul care implementează politicile gândite de minister, conform propriului HG – STS și SRI joacă roluri active în transformarea digitală a statului.
La asta se adaugă și “greaua moștenire” a Cercetării, dar și Comunicațiile care la rândul lor au situații dificile de rezolvat. Apropo de asta, Poșta Română e la MCID și nu are în acest moment Consiliu de Administrație numit prin concurs și nici management ales la fel, conform cerințelor din legea guvernanței corporative. Iată, un rol deloc comod pentru cineva care preia pentru prima dată un minister.
Burduja a încercat, pe cât posibil, să se țină departe de scandaluri. În același timp, și-a conturat atent și controlat traiectul politic – își documentează demersul în parlament (are și un vlog politic), comunică des și este foarte activ.
Toate astea, sub un brand personal, departe de identitatea vizuală de partid, ceea ce arată că Burduja are planuri mari și pentru el însuși, nu doar pentru România.
