Filmul care l-a inspirat cel mai mult pe Laurențiu Ispir – invitat în emisiunea și podcastul Upgrade 100 Live de la Radio Guerrilla – a fost „Forrest Gump”.

Însă lecțiile aplicate și le-a luat din cele două conversii profesionale prin care a trecut în ultimii 15 ani: a fost, pe rând, jurnalist de business, partener în cadrul unei mari companii de investiții și, relativ de curând, investitor pe cont propriu – un “lup singuratic” care vânează oportunități.

Dragoș Stanca l-a invitat pe Laurențiu Ispir la o discuție deschisă despre strategia potrivită pentru a face investiții profitabile, de la “brick and mortar” – la propriu – până la super tehnologie

Podcastul UPGRADE 100 Live e aici iar versiunea video a discuției este aici | În parteneriat cu BT Talks, podcast realizat de Banca Transilvania 

Cine e Laurențiu Ispir? 

• Fost jurnalist la Ziarul Financiar și primul redactor șef al revistei și site-ului Business Magazin.
• Fost ofițer de investiții și, ulterior, partener la ORESA – fondul de investiții al familiei regretatului om de business suedez Jonas af Jochnick, fondatorul Oriflame. ORESA a investit în România până acum peste 150 de milioane de euro (și peste 200 de milioane de euro în regiune) în diverse companii, precum La Fântâna, Somaco, RBC Group, rtc:, Kiwi Finance, Fabryo Atlas Paints, Medicover și altele.
• Astăzi, este investitor și consultant în fuziuni și achiziții, trainer Scotwork în România, și implicat până acum în două startup-uri: Republica BIO și POSTIS

Cum își gestionează banii, ce părere are despre cypto și impactul politic în business, în ce principii crede când investește?

[Context: Dragoș Stanca și Laurențiu Ispir au lucrat împreună, în urmă cu 17 ani, la compania de media MediaPro (editorul Business Magazin), Dragoș din poziția de publisher / manager al companiei care edita titlul, Laurențiu – din cea de redactor șef]

Iată idei-cheie și trimiteri directe la fragmentel din interviu, mai jos – selectate de editorii noștri.

FFW > Idei de urmărit: 

D: Am o primă dilemă aproape personală: crezi că perioada petrecută ca jurnalist mai mult te-a ajutat sau mai mult te-a încurcat în business? | Link: 4.56

L: Am rămas în mare parte jurnalist. Mi-am păstrat curiozitatea de a învăța. Cred că e una dintre calitățile esențiale pe care trebuie să le aibă un om de afaceri implicat în creșterea de companii.

Cu ce alte lucruri a mai rămas din perioada în care era jurnalist?

# capacitatea de a face conexiuni între concepte, sectoare economice și oameni,

# etica muncii,

# identificarea oportunităților

• A lua decizii în business e mai complicat decât vedeam noi ca jurnaliști.

În ultimii 10 ani, cred că mediul de business românesc a lăsat destul de mult loc pentru afaceri dezvoltate etic / Laurențiu Ispir

D: Pe mine faptul că am “sechele” jurnalistice mă încurcă în business. De exemplu, nu (mai) pot să contribui la monetizarea site-urilor care nu îmi mai plac, cele care promovează click bait sau dezinformare, ori care abdică de la regulile meseriei.

[Context: Dragoș este dincolo de fondator al UPGRADE 100, acționar majoritar al Thinkdigital, agenție de comunicare dar și rețea de publicitate online]

Cum vezi evoluția media în anii în care ai optat să intri în business? | Link: 8.52

L: Există în continuare conținut și jurnaliști de calitate. (În schimb), cred că aceste clickbate-uri – a da titluri de dragul click-urilor – fac foarte mult rău.

FFW [Laurențiu și Dragoș dezbat pe marginea schimbării modelului de busines în industria media din ultimii 15 ani: dacă înainte produsele media erau cumpărate direct de cititori, acum plata se face (de către clienții de publicitate) în funcție de numărul de afișări și citiri. Există însă și motive de speranță: Recorder.ro strânge mai mulți bani de la cititori decât din publicitate. ]

D: Mai există loc de business fără tech și transformare digitală în 2021? Ai mai investi în companii care nu se uită cu atenție la tehnologie? | Link: 11.59

L: Depinde foarte mult de ce randamente țintești. Dacă țintești randamente de 100% pe an și piață globală, cred că e aproape imposibil să faci asta fără tech.

• Dacă nu țintești piața globală, poți să investești în campioni națioinali care încă pot da randamente foarte bune.

„În următorii 20 de ani vor apărea foarte multe companii din România în genul UiPath. Toți încercăm să le găsim pe acestea”

Laurențiu Ispir

Regulile jocului în tech cu potențial global:

• Doar 1 din 20 de proiecte nu eșuează, în sensul că investitorii își pot recupera banii
• Șansele de a descoperi un unicorn sunt 1 la 200

[Context: Potrivit datelor Investopedia valabile pentru 2019, în Statele Unite, 90% dintre companiile nou-înființate, din toate domeniile, au dat faliment]

Prudență versus risc | Link: 15.04

• Dacă obiectivul meu este să fac un randament de 5-10% nu are sens să mă uit după startp-uri. Dacă țintești randamente de 20-30% pe an, minim 20-25% din portofoliul ar trebui investit în companii cu profil de creștere și, implicit, de risc ridicat.

[Riscul implică, la rândul său, mai multe nuanțe: putem vorbi despre companii riscante dar listate, deci cu lichidate imediată sau despre startup-uri nelistate unde riscurile pot persista de-a lungul a două decenii]

• Investiția în startp-uri are cel mai ridicat grad de risc. În funcție de apetitul de risc al fiecăruia, n-aș pune mai mult de 10-15% din active în astfel de (plasamente).

• Sunt companii care sunt cunoscute pentru că dau randamente din dividende de 5-6% pe an. Între timp, le crește și prețul. Cu astfel de acțiuni (aristocrații dividendelor) poți să obții un randament (total) destul de predictibil de 10-15% pe an.

D: În spațiul public lipsește o discuție despre multitudinea de instrumente investiționale: burse, aplicații, fonduri mutuale, bonduri, platforme de crowdfunding. | Link: 20.13

L: Sunt fonduri care investesc în diverse instrumente care au legătură cu mărfurile. Cine a investit acum un în diverși indecși care au legătură materiile prime au randamente foarte bune acum.

[Context: De exemplu, Dow Jones Commodity Index a generat un randament de 30% în ultimul an, față de circa 1% cât este dobânda medie a depozitelor în lei la termen]

• Regula de aur e că 20-25% din totalul portofoliului trebuie să fie cash sau aproape cash (titluri de stat), ca să poți profita de anumite oportunități.

D: Cum ți se pare că a evoluat piața de investiții în startup-uri față de perioada în care ai început la ORESA? | Link: 21.59

L: Prima generație de venture (fonduri cu capital de risc) din România au fost cele care au investit în businessuri tradiționale. În anii ’90, dacă voiai să faci un business de leasing, nu aveai de unde să-l iei, trebuia să îl faci.

• Acum este a doua fază, venture 2.0, care se ocupă exclusiv de tech. Este aproape miraculos ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani (în zona de venture capital).

[Context: Comparând cu ce se întâmplă la alții, Laurențiu spune că România e încă la început, cu 4-5 fonduri de venture capital. Polonia are de zece ori mai multe. Crede că măcar o parte din decalaj va fi recuperat în următorii 10 ani, pentru că ecosistemul există deja. De asemenea, va fi loc în continuare și pentru fondurile tradiționale: și în această zonă se pot reinventa lucruri. Un exemplu este succesul rețelei de cafenele 5ToGo în care mărturisește că nu ar fi investit în primii ani de ORESA]

D: Una dintre greșelile pe care am făcut-o când am intrat în antreprenoriat acum 11-12 ani a fost că niciodată nu am putut să gândesc “în mic”. Primul meu startup a început cu peste 20 de angajați. E greu sau ușor să investești în companii mai mici după ce vii dintr-o zonă a playerilor mari? | Link: 26.11

L: Probabil că mi-ar fi greu dacă aș investi într-un service de copiatoare. Ce s-a schimbat foarte mult în lumea investițiilor față de acum 15 ani este că atunci banii mergeau spre a forma campioni naționali. Făceai un lider de piață și, la un moment dat, îl vindeai către un grup strategic.

• Dar să vinzi soluții dezvoltate în România către clienți din Germania, Anglia și să devii lider de nișă la nivel internațional și să-i cumperi tu pe alții mi se pare o chestie fabuloasă. [Studii de caz: FintechOS, Bitdefender, eMag.]

„Uitându-mă la ce se întâmplă în România, mi se pare că avem o cutie de jucării –  oportunități istorice cu care sper să știm ce să facem în următorii zece ani.”

Laurențiu Ispir, investitor

De ce a investit și s-a implicat activ în POSTIS?

D: La ce te uiți când studiezi posibilitatea unei investiții? Care sunt principalele elemente pe care le cauți? | Link: 32.15

L: În zona de tech văd două criterii: trebuie să fie ori

# o inovație care creează o nevoie nouă ori

# o inovație care rezolvă o disfuncționalitate foarte mare dintr-un anumit sector. De asta se leagă investiția în POSTIS.

„POSTIS e un soi de Glovo care îți recomandă mâncarea după gusturile pe care le ai: doar că nu e vorba de mâncare ci de soluții de distribuție rapidă pentru e-commerce” 

Laurențiu Ispir

D: De ce POSTIS și nu alte startup-uri care solicită seed money sau investitori mai mari? | Link: 32.53

[Context: POSTIS este o companie de tehnologie fondată de Mircea Stan în 2016 care optimizează legătura dintre companiile de curierat și magazinele online. Compania a avut venituri de 230.000 de euro în 2020, crescând de peste șase ori în trei ani. Laurențiu este de anul acesta investitor în companie și membru al board-ului.]

Ce face POSTIS, de fapt? | Link: 36.38

L: Democratizează accesul (comercianților) către logistică. De exemplu, unui magazin online care nu vrea să-și bată capul cu toate detaliile (logistice), platforma POSTIS îi oferă acces la zeci de transportatori, curieri sau soluții de logistică.

• Astfel, problema livrării către clientul final să nu mai este neapărat a comerciantului online.

[În platformă sunt deja integrați sute de comercianți online. Livrările, comenzile, interacțiunile cu clienții finali generează milioane de date și, prin inteligență artificială, POSTIS elimină subiectivitatea umană în luarea deciziilor. De asemenea, face sugestii pentru optimizarea costurilor și interacțiunea cu clienții finali.]

• Acum un an mă așteptam ca astfel de soluții să existe (în Europa) și să fie deja bine împământenite. Ei bine, nu! Există foarte mult loc. Rezolvă o disfuncționalitate a sectorului.

„În zece ani aș vedea POSTIS în toate economiile importante din Europa, cu venituri de multe zeci de milioane de euro”

Laurențiu Ispir

Anul viitor, compania va începe un proces de fund raising, cu intenția de a atrage câteva milioane de euro, cu care să să se extindă accelerat în Europa. Se uită la fonduri mari de serie A, care ar urma să devină ancoră pentru fonduri mai mari cu care să acceseze piețe precum Statele Unite.

POSTIS este prima din cei 30 de finaliști ai AWS AI Challenge, un concurs organizat de platforma de intermediere de finanțări vestbee în rândul companiilor care au soluții bazate pe inteligență artificială. Câștigătorii vor primi susținere financiară de până la 100.000 de dolari

# De ce am migra către POSTIS? – întrebare de la ascultători | Link:  46.49

L: În POSTIS, sunt zeci de companii de curierat sau de transport din care poți alege flexibil, în funcție de nevoile momentului.

[Dacă pentru un comerciant este importantă viteza livrării, nu prețul, POSTIS îi va face recomandări în acest sens. Dacă altădată, prețul devine prioritatea în detrimentul vitezei, atunci recomdndarea va fi adaptată corespunzător.]

Alte întrebări de la cei/cele care au ascultat discuția live: cum influențează politicul zona business, de ce a investit într-un e-commerce cu produse bio, ce crede despre crypto monede?

Investitorul mai spune și că investește și în companii care se finanțează prin platforma de crowd funding SeedBlink. Însă pe acestea le consideră mai degrabă pasive, dar tot cu grad ridicat de risc. SeedBlink a atras până acum investiții totale de peste 40 de milioane de euro în 60 de campanii de finanțare.

• Mai am un tip de investiție, cea de venture unde pun mai mulți bani și mă și implic, cu rol semi-executiv.

„Acum m-am obișnuit și eu cu ideea că trebuie să producem pierderi. Că, dacă nu produci pierderi, nu ești cool în lumea asta de tech”

Un alt criteriu de care ține cont atunci când se uită la o investiție: compania respectivă trebuie să devină profitabilă destul de repede, prin excluderea (imaginară) a cheltuielilor pentru dezvoltare. Absența profitului doar pe fondul investițiilor mari în creștere este un lucru acceptabil.

Cum vezi zona crypto? Mulți sunt foarte sceptici |Link: 29.07

L: Și eu sunt foarte sceptic. Și asta nu mă împiedică să investesc, dar respectând regula despre care vorbeam: nu pui toți banii familiei în crypto.

• Asta nu mă împiedică să pun 0,5% din banii mei pentru a încerca să văd ce se întîmplă acolo. Punând ceva bani la început, chiar dacă nu sunt foarte mulți, mă stimulează să înțeleg.

Este zona bio o zonă de interes pentru Laurențiu Ispir? | Link: 43.29

L: Este o zonă cu potențial imens. Sunt game foarte variate de produse bio pe care le văd abia la începutul creșterii. Cred că în bunuri de larg consum, calitatea a scăzut foarte mult în ultimii zece ani sub presiunea multinaționalelor și retailerilor mari de a ține prețurile sub control.

• Au apărut oportunități foarte mari în zona de bunuri de larg consum, dezvoltate local, de bună calitate.
• O să lansăm o gamă de snack-rui care se numesc „Sănățele” la un preț destul de bun.    

Ce alte domenii te mai intersează și cât din decizia de a face o investiție e bazată pe feeling? | Link:  45.57

L: Nu cred că merge fără sentiment, pentru că la un moment dat poți să omori excell-ul că nu o să-ți răspundă la întrebarea dacă o investiție va fi de succes peste 5-6-7 ani.

Trebuie să își faci calulele, să te uiți la oameni, la piață și la ce îți place să faci.

D: Ce zone care deși nu sunt “fancy” merită atenție? | Link:  48.16

L: Dacă ai o firmă de instalatori o cumpăr mâine. Cred că cine reușește să facă o firmă de servicii (implică oameni) care să livreze chestii de calitate are succes.

D: Doar 3% dintre companiile din România nu au înregistrat pierderi și nu s-au închis în ultimii zece ani. Numărăm puține companii care reușesc și rezistă. De ce? | Link: 52.13

L:  Sunt mai multe explicații:

# să nu uităm că am avut foarte multă instabilitate economică. A murit o întreagă generație de firme prin 2010-2011, după criza financiară,

# Am tot avut crize politice la trei-patru ani,

# Accesul precar la finanțare. Acum 15 ani, la bancă nu aveai acces, fondurile mari investeau milioane de euro sau dolari, nu sute de mii, iar business agngels nu existau.

• Cred că abia acum se pun bazele pentru a crește acest procent (cei doar 3% care supraviețuiesc) peste 10-20 de ani.

D: Cât de mult influențează politicul dezvoltarea companiilor? Este zona de tech imună la ce se întîmplă în politică? | Link: 55.07

L: Cred că e suficient să ne comparăm cu Polonia ca să ne dăm seama de diferență. În Polonia, cu toate scandalurile politice, a existat un fel de pact național (nescris) prin care a continuat dezvoltarea țării indiferent de cine a fost la putere.

– Am plecat (România și Polonia) din același punct în ’90. Diferența e făcută de mediul politic.

D: Care sunt businessurile de pe SeedBlink în care ai investit? | Link:  58.05

L: SanoPass, de exemplu. Răspunde unei alte nevoi neadresate de consolidare, sfaturi și sugestii în sectorul medical.

[Context: SanoPass este o platformă care oferă abonaților săi acces la peste 900 de clinici și la peste 100 de săli de fitness. Platforma a vândut până acum 21.000 de abonamente.]

D: Crezi că este amenințat modelul de business pe care funcționează o bună parte a lumii libere, având în vedere că apare un trend împotriva consumului fără limite? Te interesează subiectul? | Link:  59.34

L: Mă preocupă mai ales că sunt pasionat de istorie. Remarc și eu că o dată la niște secole, după ce o elită acumulează 2% din bogățiile planetei apar revoluțiile.

• Important mai este ce fac bogații cu banii respectivi. Dacă în urmă cu sute de ani își construiau castele și pierdeau vremea cu petreceri, cei care nu aveau bani erau mai motivați să îi dea jos.
• Sper ca noua generație de bogați ai planetei să învețe din chestia asta și să facă lucruri mai sustenabile și mai incluzive.

D: Ești de acord cu măsuri precum plafonarea sumei maxime pe care o poate acumula un individ? | Link: 1.01.12

L: În Grecia antică celor care se îmbogățeau le era frică să nu mânie zeii, iar cetatea avea un sistem prin care redistribuia bogăția după un anumit nivel către lucrări publice.

• Întrebarea e cum pui la lucru banii (peste un anumit nivel de bogăție) într-un fel în care să nu mai conteze atât de mult randamentul.

„După ce ai făcut zece miliarde (de euro sau dolari), încă mai vrei să înmulțești de zece ori banii?” Laurențiu Ispir

• Cu randamente mai mici se pot face proiecte se antreprenoriat social (de exemplu).

D: Cât de tare de temi de posibilitatea apariției unei noi crize precum cea din 2008-2009? | Link: 1.04.52

L: Ce putem spune cu siguranță despre crize e că nimeni nu poate să știe când se vor întâmpla și din ce motive. Ele nu se întâmplă din motivele pe care le credem noi. Cine gândea că o să vină o recesiune globală de la un virus?!

Roubini a nimerit o criză, după care a ratat vreo zece.

• S-au îmbunătățit viteza de reacție și instrumentele cu care reacționăm la crize.
• Prezisul crizelor e un business: scrii cărți, ții conferințe, le povestești oamenilor cum o să se întâmple în următoarea criză.
• Nu știu dacă va veni o criză financiară, dar cu siguranță va fi o perioadă dificilă – toți banii printați în toate economiile ca să ne ajute să ieșim din pandemie se vor vedea în inflație. Anul viitor (inflația)este văzută ca principala problemă a economiilor.
• Este posibil să avem 3-4-5 ani în care inflația să rămână la un nivel foarte ridicat. Riscul poate să devină inclusiv social.

„Dacă inflația va mânca din veniturile mici, asta se poate transforma în recesiune sau chiar în neliniști sociale”

Laurențiu Ispir  

D: Ce-ai vrea să rețină cei care ne-au ascultat în seara asta? | Link: 1.08.35

L: Ideea că, dacă deja începem să avem niște zeci de mii de euro pe care îi punem la lucru, putem să facem și altceva decât imobiliare.

D: E vreo carte, vreun film care te-a marcat? | Link:  1.09.10

L: M-a marcat ca lecție de viață și de business „Forrest Gump”. S-a trezit acționar într-o companie de creveți care a devenit brand național. Mesajul e că ar fi bine să ne păstrăm și inocența. Nu cred că trebuie să iasă toate din calcule și din excell-uri. Trebuie să ne mai uităm și la ce ne place.

[Context: Ironia sorții face ca în 1996, la doi ani după apariția filmului, Bubba Gump Shrimp Company să devină o rețea de restaurante reală, cu operațiuni în întreaga lume]

Dacă munca noastră vi se pare utilă vă mulțumim și așteptăm în Comunitatea Upgrade 100, AICI

Pentru proiecte complexe hybrid media precum IQ Digital, Eidos Talks sau Focus On: TikTok ori prezentarea la standarde jurnalistice a unor concepte precum Elrond Network ne găsiți la team <at> upgrade100.com